Exerciții recuperare Accident Vascular Cerebral (AVC)

Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.

Peste video am tradus doar indicațiile necesare executării exercițiilor, mai jos vom lista și câteva adiționale (traduse tot din video). Formatarea grosolana e intenționată, pentru ajutorarea persoanelor mai în vârstă.

Programul are ca scop oferirea de ajutor pentru persoanele afectate în mai mică sau mare măsură de un AVC. Nu vă grăbește nimeni. Faceți pauze, fiți răbdători, puneți înregistrarea pe pauză sau reluați anumite secvențe dacă nu ați înțeles ceva sau nu sunteți mulțumiți de rezultate.

Rugați pe cineva să vă ajute dacă considerați exercițiile prea dificile sau riscante.

Instructorul va explica mai întâi exercițiul iar abia apoi va trece la execuția propriu-zisă.

Încercați să mențineți o postură cât mai corectă. Executați exercițiile în așa fel încât să simțiți că mușchii și tendoanele lucrează.

Respirați.

decembrie 20, 2015Permalink Leave a comment

Grâul și Schizofrenia

Ar putea fi grâul și produsele derivate din grâu o cauză a schizofreniei?

graul si schizofreniaSchizofrenia e o boală gravă a creierului. O afecțiune progresivă, deseori asociată cu izolarea socială, paranoia, auzirea de voci. După o perioadă (zeci de ani) se instalează un efect de epuizare în care vocile și celelalte simptome scad în intensitate, dar cel afectat rămâne cu simptomele izolării sociale și cu o lipsă de expresivitate. IRM-ul (imagistică prin rezonanță magnetică) creierului va arăta indicații de celule cerebrale moarte cu rezultat al scăderii în dimensiuni a creierului. Schizofrenia e prezentă peste tot printre noi. Dacă mergeți în parc și îl întrebați pe bărbatul ce stă singur pe bancă, evitat de toată lumea, dacă vrea ceva să mănânce, iar el răspunde paranoic ”salată” sau orice alt aliment ambalat cu șanse mici să fie otrăvit, e cel mai probabil vorba de schizofrenie. Avea la un moment dat părinți, frați, prieteni, poate și studii superioare. Majoritatea acestor oameni ajung pe străzi, fiind incapabili să funcționeze corect în societate.

Majoritatea cercetărilor în schizofrenie se concentrează pe neurotransmițătorii dopamină și acetilcolină, pe histamină și pe polimorfismele genetice ale receptorilor și transmițătorilor. Întrebările normale se adresează asupra chimiei ineficiente a creierului. Tratamentul normal constă în neuroleptice (sperând că vor scădea nivelele de dopamină din zonele corecte ale creierului, în timp ce în alte zone le vor lăsa la limite normale). Și am văzut medicamentele reducând psihozele la nivele acceptabile de multe ori. Însă medicamentele au și efecte secundare majore, de aceea scopul e identificarea indivizilor predispuși la dezvoltarea schizofreniei și prevenirea apariției ei. De cele mai multe ori asta include din nou alte medicamente, dar acestea sunt soluțiile la care se ajunge atunci când companiile farmaceutice finanțează studii.

Un cercetător îndrăzneț, F. Curtis Dohan, și-a petrecut o mare parte a carierei alergând după un suspect neverosimil în patogeneza schizofreniei – grâul. Lucrarea sa fascinantă, Ipoteza genetică a schizofreniei idiopatice: Legătura sa exorfină. poate fi găsită în întregime dând click pe link.

Ceva interesant e că într-o unitate psihiatrică din 1967 mai mulți adulți diagnosticați cu schizofrenie aveau un istoric de intoleranță la grâu/gluten (boală celiacă) de când fuseseră copii. De asemenea, medicii celor cu boală celiacă observaseră că au de până la zece ori mai mulți pacienți schizofrenici decât era media bolii la nivelul populației. Un procent foarte mare! În plus, epidemiologii au descoperit că locuitorii insulelor din Pacific prezentau o legătură puternică între cantitatea de grâu ingerată și  schizofrenie. Populațiile ce nu mâncau grâu aveau foarte puține cazuri de schizofrenie – doar 2 din 65000, spre deosebire de 1 din 100 în țările vestice unde se consuma grâu. Când acele populații au trecut la dieta vesticilor (făină, zahăr, bere) cazurile de schizofrenie au devenit comune. În unele studii clinice, glutenul a agravat cazurile deja existente de schizofrenie, dar pacienții vechi privați de gluten au răspuns afirmativ doar ocazional. Pacientul vechi suferise deja o degradare prea mare – dacă grâul este cumva toxic pentru creier, atunci trebuie stopată ingerarea lui în faze cât mai inițiale ale bolii dacă vrem să vedem îmbunătățiri.

Cercetători de la Institutul Național de Sănătate au căutat fragmente otrăvitoare din proteine derivate din gluten, gliadină (proteine din grâu), și caseină (proteine din lapte). Au descoperit echivalente opioide potente (opioide, cum e morfina) numite exorfine. Multe din aceste studii au fost realizate pe șobolani, iar rezultatele sunt înfiorătoare dacă vă place pâinea, sau laptele, sau șobolanii. Se pare că dacă se ia gluten din grâu și i se adaugă enzime stomacale, rezultatul sunt niște fragmente de proteine puternic opioide. Iar aceste fragmente nu sunt digerate în intestinul subțire, ajungând în creierul și organele șobolanilor ce au fost hrăniți oral cu gluten. Dacă aceste proteine sunt injectate direct în creier, animalele fac convulsii. În mod curios, persoanele schizofrenice par să aibă în urină cantități mari de astfel de proteine. Mult mai mari decât persoanele fără schizofrenie.

Să recapitulăm partea mai importantă din acel studiu, o dietă fără gluten a îmbunătățit categoric situația unor pacienți în primele stadii de schizofrenie. Nu a tuturor, ci a aproximativ 2 din 7. Reintroducerea grâului în alimentație a înrăutățit starea lor considerabil. Într-o altă secție, 115 pacienți au fost trecuți pe o dietă fără gluten și lapte. Aceștia au putut fi eliberați de două ori mai repede decât cei ce mâncau normal. De menționat că rezultatele nu au fost neapărat reproduse în alte teste, dar acele teste includeau doar 4 sau 8 pacienți, cu schizofrenie instalată de foarte mulți ani, deci în stări avansate de degradare.

Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial consumul de cereale era foarte ridicat, iar neurolepticele inexistente, schizofrenicii sufereau oscilații mari în greutate, absorbție deficitară de fier și anomalii post-mortem asociate bolii celiace. De ce nu vedem așa ceva și acum? F. Curtis Dohan susține că unul din efectele secundare ale neurolepticelor e scăderea permeabilității intestinului, astfel încât glutenul trece prin membrană cu mai mare dificultate.

Ceea ce ridică întrebarea dacă acela e efectul secundar sau de fapt cel principal. Lucrarea lui Dohan a fost publicată în 1988 și a sfârșit prin necesitatea unor teste suplimentare, unul din cele sugerate reprezentând hrănirea a doi gemeni născuți din părinți schizofrenici cu o dietă bogată în gluten, pentru a vedea rezultatele. În ziua de azi eventualitatea practicării unui asemenea test e inexistentă. Până în 2005 nu s-a mai întâmplat nimic interesat în acest domeniu, dar apoi a avut loc o descoperire.

În Markeri ai sensibilității la gluten și ai bolii celiace în psihoza recentă și schizofrenia multi-episodică, s-a descoperit că indivizi cu psihoză instalată recent și schizofrenie multi-episodică care aveau anticorpi mai mulți pentru gliadină ar putea împărtăși unele caracteristici imunologice ale bolii celiace, dar reacția lor la gliadină diferă de cea a bolii celiace.

În această lucrare inteligent realizată de Samaroo și Dickerson, publicată sub numele Reacție imunitară inedită la gluten în pacienții cu schizofrenie, au fost testate reacții imunitare și biomarkeri ai bolii celiace în schizofrenici. S-a descoperit că schizofrenicii au foarte mulți anticorpi anti-grâu, dar aceși anticorpi sunt complet diferiți de ai persoanelor cu boală celiacă. Asta înseamnă că testul normal pentru probleme cauzate de gluten, testul pentru boala celiacă, nu ar ieși pozitiv la schizofrenici deși și ei prezintă o reacție imunitară neobișnuită la grâu.

În acest raport despre simptomele schizofreniei într-o dietă ketogenică, se prezintă un caz de remisie psihotică în urma unei diete bazată pe grăsimi, cu carbohidrați puțini și proteine reduse (deci slabă în grâu).

Concluzia? Schizofrenia e o boală mentală progresivă și distructivă ce, deocamdată, poate fi uneori ținută sub control cu medicamentație și sprijin terapeutic, dar nu are remediu. Se pare că anumite grupuri specifice de schizofrenici au un răspuns imunitar neobișnuit la gluten și alte proteine din grâu, iar pentru un număr mic eliminarea grâului din alimentație a produs schimbări pozitive vizibile. O dietă lipsită de gluten e sigură și nu are efecte secundare, astfel că nu văd niciun motiv pentru care un schizofrenic n-ar putea-o încerca pentru câteva luni, cel puțin trei pentru a se putea vedea eventualele efecte.

 

sursa

decembrie 10, 2015Permalink Leave a comment